14 boli autoimune comune
Există mai mult de 80 de boli autoimune. Iată 14 dintre cele mai comune.
1. Diabet de tip 1
Pancreasul produce hormonul insulină, care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. În diabetul zaharat de tip 1, sistemul imunitar atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas.
Rezultatele ridicate ale zahărului din sânge pot deteriora vasele de sânge și organele, inclusiv inima, rinichii, ochii și nervii.
2. Artrita reumatoidă (AR)
În artrita reumatoidă (AR), sistemul imunitar atacă articulațiile. Acest atac provoacă înroșire, căldură, durere și rigiditate în articulații.
Spre deosebire de osteoartrita, care afectează de obicei oamenii pe măsură ce îmbătrânesc, RA poate începe încă de la 30 de ani sau mai devreme.
3. Psoriazis/artrita psoriazica
Celulele pielii cresc și apoi se scurg atunci când nu mai sunt necesare. Psoriazisul face ca celulele pielii să se înmulțească prea repede. Celulele suplimentare se acumulează și formează pete inflamate, roșii, de obicei cu solzi alb-argintii de placă pe pielea mai deschisă. Pe pielea mai închisă, psoriazisul poate apărea purpuriu sau maro închis, cu solzi gri.
Până la 30% dintre persoanele cu psoriazis dezvoltă, de asemenea, umflături, rigiditate și dureri la nivelul articulațiilor. Această formă a bolii se numește artrită psoriazică.
4. Scleroza multiplă
Scleroza multiplă (SM) dăunează învelișului de mielină, învelișul protector care înconjoară celulele nervoase din sistemul nervos central. Deteriorarea tecii de mielină încetinește viteza de transmitere a mesajelor între creier și măduva spinării către și dinspre restul corpului.
Această deteriorare poate duce la amorțeală, slăbiciune, probleme de echilibru și probleme la mers. Boala apare sub mai multe forme care progresează în ritmuri diferite. Potrivit unui studiu din 2012, aproximativ 50% dintre persoanele cu SM au nevoie de ajutor pentru mers pe jos în decurs de 15 ani de la debutul bolii.
5. Lupus eritematos sistemic (LES)
Deși medicii din anii 1800 au descris pentru prima dată lupusul ca fiind o boală a pielii din cauza erupției pe care o produce în mod obișnuit, forma sistemică, care este cea mai frecventă, afectează de fapt multe organe, inclusiv articulațiile, rinichii, creierul și inima.
Durerea articulară, oboseala și erupțiile cutanate sunt printre cele mai frecvente simptome.
6. Boala inflamatorie intestinală
Boala inflamatorie intestinală (IBD) descrie afecțiuni care provoacă inflamație în mucoasa peretelui intestinal. Fiecare tip de IBD afectează o parte diferită a tractului gastro-intestinal.
Boala Crohn poate inflama orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus.
Colita ulceroasă afectează numai mucoasa intestinului gros (colon) și rectul.
7. boala Addison
Boala Addison afectează glandele suprarenale, care produc hormonii cortizol și aldosteron, precum și hormoni androgeni. Prea puțin cortizol poate afecta modul în care organismul folosește și stochează carbohidrații și zahărul (glucoza). Deficitul de aldosteron va duce la pierderea de sodiu și excesul de potasiu în sânge.
Simptomele includ slăbiciune, oboseală, scădere în greutate și glicemie scăzută.
8. Boala lui Graves
Boala lui Graves atacă glanda tiroidă din gât, determinând-o să producă prea mult hormoni. Hormonii tiroidieni controlează consumul de energie al organismului, cunoscut sub numele de metabolism.
Aportul prea mult din acești hormoni accelerează activitățile corpului, provocând simptome precum nervozitate, bătăi rapide ale inimii, intoleranță la căldură și scădere în greutate.
Un simptom potențial al acestei boli este ochi bombați, numit exoftalmie. Poate apărea ca parte a oftalmopatiei lui Graves, care apare la aproximativ 30% dintre cei cu boala Graves, conform unui studiu din 1993.
9. Sindromul Sjögren
Această afecțiune atacă glandele care asigură lubrifierea ochilor și a gurii. Simptomele caracteristice ale sindromului Sjögren sunt ochii uscați și gura uscată, dar poate afecta și articulațiile sau pielea.
10. Tiroidita Hashimoto
În tiroidita Hashimoto, producția de hormoni tiroidieni încetinește până la o deficiență. Simptomele includ creșterea în greutate, sensibilitatea la frig, oboseala, căderea părului și umflarea tiroidei (gușă).
11. Miastenia gravis
Miastenia gravis afectează impulsurile nervoase care ajută creierul să controleze mușchii. Când comunicarea dintre nervi și mușchi este afectată, semnalele nu pot direcționa mușchii să se contracte.
Cel mai frecvent simptom este slăbiciunea musculară, care se agravează odată cu activitatea și se ameliorează odată cu odihna. Mușchii care controlează mișcările ochilor, deschiderea pleoapelor, înghițirea și mișcările faciale sunt adesea implicați.
12. Vasculita autoimună
Vasculita autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă vasele de sânge. Inflamația care rezultă îngustează arterele și venele, permițând mai puțin sânge să curgă prin ele.
13. Anemie pernicioasă
Această afecțiune provoacă o deficiență a unei proteine produse de celulele care căptușesc stomacul, care este un factor intrinsec necesar pentru ca intestinul subțire să absoarbă vitamina B12 din alimente. Fără suficientă din această vitamină, cineva va dezvolta anemie, iar capacitatea organismului de sinteza corectă a ADN-ului va fi modificată.
Anemia pernicioasă este mai frecventă la adulții în vârstă. Potrivit unui studiu din 2012, afectează 0,1% dintre oameni în general, dar aproape 2% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani.
14. boala eliacă
Persoanele cu boala celiacă nu pot mânca alimente care conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară și alte produse din cereale. Când glutenul se află în intestinul subțire, sistemul imunitar atacă această parte a tractului gastrointestinal și provoacă inflamație.
Un studiu din 2015, sursă de încredere, a remarcat că boala celiacă afectează aproximativ 1% dintre oamenii din Statele Unite. Mulți oameni au raportat sensibilitate la gluten, care nu este o boală autoimună, dar poate avea simptome similare, cum ar fi diaree și dureri abdominale.
1. Diabet de tip 1
Pancreasul produce hormonul insulină, care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. În diabetul zaharat de tip 1, sistemul imunitar atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas.
Rezultatele ridicate ale zahărului din sânge pot deteriora vasele de sânge și organele, inclusiv inima, rinichii, ochii și nervii.
2. Artrita reumatoidă (AR)
În artrita reumatoidă (AR), sistemul imunitar atacă articulațiile. Acest atac provoacă înroșire, căldură, durere și rigiditate în articulații.
Spre deosebire de osteoartrita, care afectează de obicei oamenii pe măsură ce îmbătrânesc, RA poate începe încă de la 30 de ani sau mai devreme.
3. Psoriazis/artrita psoriazica
Celulele pielii cresc și apoi se scurg atunci când nu mai sunt necesare. Psoriazisul face ca celulele pielii să se înmulțească prea repede. Celulele suplimentare se acumulează și formează pete inflamate, roșii, de obicei cu solzi alb-argintii de placă pe pielea mai deschisă. Pe pielea mai închisă, psoriazisul poate apărea purpuriu sau maro închis, cu solzi gri.
Până la 30% dintre persoanele cu psoriazis dezvoltă, de asemenea, umflături, rigiditate și dureri la nivelul articulațiilor. Această formă a bolii se numește artrită psoriazică.
4. Scleroza multiplă
Scleroza multiplă (SM) dăunează învelișului de mielină, învelișul protector care înconjoară celulele nervoase din sistemul nervos central. Deteriorarea tecii de mielină încetinește viteza de transmitere a mesajelor între creier și măduva spinării către și dinspre restul corpului.
Această deteriorare poate duce la amorțeală, slăbiciune, probleme de echilibru și probleme la mers. Boala apare sub mai multe forme care progresează în ritmuri diferite. Potrivit unui studiu din 2012, aproximativ 50% dintre persoanele cu SM au nevoie de ajutor pentru mers pe jos în decurs de 15 ani de la debutul bolii.
5. Lupus eritematos sistemic (LES)
Deși medicii din anii 1800 au descris pentru prima dată lupusul ca fiind o boală a pielii din cauza erupției pe care o produce în mod obișnuit, forma sistemică, care este cea mai frecventă, afectează de fapt multe organe, inclusiv articulațiile, rinichii, creierul și inima.
Durerea articulară, oboseala și erupțiile cutanate sunt printre cele mai frecvente simptome.
6. Boala inflamatorie intestinală
Boala inflamatorie intestinală (IBD) descrie afecțiuni care provoacă inflamație în mucoasa peretelui intestinal. Fiecare tip de IBD afectează o parte diferită a tractului gastro-intestinal.
Boala Crohn poate inflama orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus.
Colita ulceroasă afectează numai mucoasa intestinului gros (colon) și rectul.
7. boala Addison
Boala Addison afectează glandele suprarenale, care produc hormonii cortizol și aldosteron, precum și hormoni androgeni. Prea puțin cortizol poate afecta modul în care organismul folosește și stochează carbohidrații și zahărul (glucoza). Deficitul de aldosteron va duce la pierderea de sodiu și excesul de potasiu în sânge.
Simptomele includ slăbiciune, oboseală, scădere în greutate și glicemie scăzută.
8. Boala lui Graves
Boala lui Graves atacă glanda tiroidă din gât, determinând-o să producă prea mult hormoni. Hormonii tiroidieni controlează consumul de energie al organismului, cunoscut sub numele de metabolism.
Aportul prea mult din acești hormoni accelerează activitățile corpului, provocând simptome precum nervozitate, bătăi rapide ale inimii, intoleranță la căldură și scădere în greutate.
Un simptom potențial al acestei boli este ochi bombați, numit exoftalmie. Poate apărea ca parte a oftalmopatiei lui Graves, care apare la aproximativ 30% dintre cei cu boala Graves, conform unui studiu din 1993.
9. Sindromul Sjögren
Această afecțiune atacă glandele care asigură lubrifierea ochilor și a gurii. Simptomele caracteristice ale sindromului Sjögren sunt ochii uscați și gura uscată, dar poate afecta și articulațiile sau pielea.
10. Tiroidita Hashimoto
În tiroidita Hashimoto, producția de hormoni tiroidieni încetinește până la o deficiență. Simptomele includ creșterea în greutate, sensibilitatea la frig, oboseala, căderea părului și umflarea tiroidei (gușă).
11. Miastenia gravis
Miastenia gravis afectează impulsurile nervoase care ajută creierul să controleze mușchii. Când comunicarea dintre nervi și mușchi este afectată, semnalele nu pot direcționa mușchii să se contracte.
Cel mai frecvent simptom este slăbiciunea musculară, care se agravează odată cu activitatea și se ameliorează odată cu odihna. Mușchii care controlează mișcările ochilor, deschiderea pleoapelor, înghițirea și mișcările faciale sunt adesea implicați.
12. Vasculita autoimună
Vasculita autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă vasele de sânge. Inflamația care rezultă îngustează arterele și venele, permițând mai puțin sânge să curgă prin ele.
13. Anemie pernicioasă
Această afecțiune provoacă o deficiență a unei proteine produse de celulele care căptușesc stomacul, care este un factor intrinsec necesar pentru ca intestinul subțire să absoarbă vitamina B12 din alimente. Fără suficientă din această vitamină, cineva va dezvolta anemie, iar capacitatea organismului de sinteza corectă a ADN-ului va fi modificată.
Anemia pernicioasă este mai frecventă la adulții în vârstă. Potrivit unui studiu din 2012, afectează 0,1% dintre oameni în general, dar aproape 2% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani.
14. boala eliacă
Persoanele cu boala celiacă nu pot mânca alimente care conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară și alte produse din cereale. Când glutenul se află în intestinul subțire, sistemul imunitar atacă această parte a tractului gastrointestinal și provoacă inflamație.
Un studiu din 2015, sursă de încredere, a remarcat că boala celiacă afectează aproximativ 1% dintre oamenii din Statele Unite. Mulți oameni au raportat sensibilitate la gluten, care nu este o boală autoimună, dar poate avea simptome similare, cum ar fi diaree și dureri abdominale.
Lasati un comentariu