Ce cauzează amețeli
Amețelile pot fi cauzate de vertij, deshidratare, hipoglicemie și afecțiuni neurologice. Deși sunt comune, episoadele repetate sau prelungite necesită consult medical.
Puncte Cheie
- • Amețeala este o senzație frecventă de dezechilibru sau leșin iminent, care nu reprezintă o boală în sine, ci un simptom al diverse tulburări. Episoadele repetate sau prelungite fără o cauză evidentă necesită consult medical.
- • Este important să distingem între amețeală (senzația de leșin sau lipsă de vlagă), vertij (senzația de învârtire a propriei persoane sau a mediului înconjurător) și dezechilibru (pierderea stabilității).
- • Cauzele amețelii sunt variate, incluzând factori comuni precum deshidratarea, consumul de alcool, migrenele și efectele secundare ale anumitor medicamente (ex: relaxante musculare, antihipertensive).
- • Multe cazuri de amețeală și vertij sunt legate de probleme ale urechii interne, care reglează echilibrul, incluzând afecțiuni precum vertijul pozițional benign (BPV), boala Meniere sau neuromul acustic.
- • Amețeala poate semnala și probleme cardiovasculare, cum ar fi o scădere bruscă a tensiunii arteriale (hipotensiune ortostatică) sau afecțiuni ale inimii precum cardiomiopatia.
Cauzele posibile ale amețelii includ vertij, deshidratare, hipoglicemie și afecțiuni neurologice. Modificările stilului de viață și medicamentele sunt printre cele mai comune tratamente.
Ce este amețeala?
Amețeala este senzația de a fi amețit, amețit sau dezechilibrat. Este legat de organele senzoriale, în special de ochii și urechile, așa că uneori poate provoca leșin. Amețeala nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom al diferitelor tulburări.
Amețelile sunt frecvente. Amețelile ocazionale nu sunt ceva de care să vă faceți griji. Cu toate acestea, este important să suni imediat un medic dacă te confrunți cu episoade repetate de amețeli fără un motiv aparent sau pentru o perioadă prelungită.
Amețelile au o varietate de cauze posibile.
Vertij și dezechilibru
Adevărata amețeală este senzația de amețeală sau aproape de leșin.
Vertijul și dezechilibrul pot provoca ambele o senzație de amețeală, dar acești doi termeni descriu senzații distincte.
Vertijul se caracterizează printr-o senzație de rotire, ca și cum camera se mișcă. De asemenea, se poate simți ca și rău de mișcare sau ca și cum ai fi aplecat într-o parte.
Dezechilibrul este o pierdere a echilibrului sau a echilibrului.
O cauză comună a vertijului și a amețelii legate de vertij este vertijul pozițional benign (BPV). BPV duce la amețeli pe termen scurt atunci când cineva își schimbă rapid pozițiile, cum ar fi să stea în pat după ce s-a culcat.
Amețelile și vertijul pot fi, de asemenea, declanșate de boala Meniere. Această afecțiune face ca lichidul să se acumuleze în ureche cu plinul urechii asociate, pierderea auzului și tinitus.
O altă posibilă cauză a amețelii și a vertijului este un neurom acustic. Această tumoare necanceroasă se formează pe nervul vestibulocohlear (nervul auditiv), care conectează urechea internă de creier.
Cauze comune
Pierderea prea multor lichide poate duce la deshidratare, una dintre cele mai frecvente cauze de amețeli. Simptomele deshidratării includ setea și pielea uscată.
Alte cauze comune ale amețelii includ un atac de migrenă sau alcoolul.
Amețelile pot rezulta și din cauza unei probleme la urechea internă, care este zona care simte mișcarea și reglează echilibrul. Aceste probleme includ pierderea auzului.
Amețelile pot fi legate și de anumite medicamente, inclusiv:
- relaxante musculare
- medicamente antiepileptice
- antihistaminice
- medicamente pentru tensiunea arterială
Alte cauze posibile
Alte cauze potențiale ale amețelii includ:
Scăderea bruscă a tensiunii arteriale: Tensiunea arterială scăzută bruscă poate fi cauzată de diverse afecțiuni medicale sau chiar de ridicarea în picioare (hipotensiune arterială ortostatică). Poate duce la amețeli și cădere, în special la adulții în vârstă.
Cardiomiopatie: în această afecțiune, mușchii inimii devin rigizi și slabi și pompează mai puțin sânge. Simptomele pot include amețeli, leșin și dificultăți de respirație.
Infarct: În timp ce durerea în piept este cel mai frecvent indicator al unui atac de cord, amețelile sau amețelile pot fi, de asemenea, simptome. Acestea apar dacă nu ajunge suficient sânge la creier.
Aritmie: Aritmia apare atunci când inima bate într-un ritm atipic. Poate provoca amețeli, amețeli sau dificultăți de respirație.
Probleme de circulație: Cardiomiopatia, atacul de cord și alte afecțiuni ale inimii pot duce la probleme de circulație, în care inima ta nu poate pompa suficient sânge. Acest lucru vă poate face să vă simțiți amețit.
Exerciții fizice excesive: Efortul excesiv vă poate face să vă simțiți amețit sau amețit. De asemenea, poate duce la deshidratare și epuizare termică, care pot provoca amețeli.
Epuizare de căldură: dacă vă aflați într-un mediu cald și transpirați excesiv, probabil că vă confruntați cu epuizare de căldură. Condiția vă poate face să vă simțiți amețit, însetat și slăbit.
Scăderea volumului sanguin: volumul sanguin scăzut poate rezulta din sângerare sau deshidratare. Poate provoca amețeli, oboseală și tensiune arterială scăzută. Aflați mai multe despre relația dintre deshidratare și tensiunea arterială.
Tulburări de anxietate: amețelile pot fi legate de anxietate fără alte cauze fizice. Este posibil să aveți episoade repetate de amețeli.
Anemia: Anemia este un număr scăzut de celule roșii din sânge. Nivelurile scăzute de hemoglobină bogată în fier din celulele roșii din sânge înseamnă că celulele nu pot transporta suficient oxigen în tot corpul. Lipsa de oxigen cauzată de anemie vă poate face să vă simțiți amețit, obosit sau fără respirație.
Hipoglicemia: Hipoglicemia, sau scăderea zahărului din sânge, vă poate face să vă simțiți tremurând, amețit sau foame. Hipoglicemia severă este o afecțiune gravă care poate provoca convulsii. Descoperiți alte simptome asociate cu hipoglicemia.
Intoxicație cu monoxid de carbon: dacă în interior se acumulează vapori de monoxid de carbon de la mașini, grătare sau cuptoare, respirația acestora poate fi fatală. Amețeli, dureri de cap și vărsături sunt toate simptome.
Răul de mișcare: călătoria cu mașina sau cu barca sau experimentarea altor tipuri de mișcare vă poate provoca rău de mișcare. Este posibil să vă simțiți amețit și greață.
Scleroza multiplă (SM): Scleroza multiplă (SM) dăunează creierului și măduvei spinării. Provoacă o serie de simptome care pot include amețeli.
Boala Parkinson: amețelile sunt un simptom comun al bolii Parkinson, o afecțiune neurologică care provoacă tremurări și probleme de echilibru. Amețelile pot deveni mai vizibile în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson.
Infecții: O varietate de infecții sunt asociate cu amețeli. Exemplele includ:
COVID-19: Este posibil să simțiți amețeli și vertij în timp ce aveți sau vă recuperați de COVID-19. Amețelile și vertijul pot fi asociate cu dureri de cap și o pierdere a echilibrului.
Alte infecții virale: Alte infecții virale, cum ar fi gripa sau răceala, vă pot provoca, de asemenea, să vă simțiți amețit sau amețit. Aceste infecții pot fi asociate și cu deshidratarea.
Infecția urechii: o infecție a urechii poate duce la inflamarea urechii interne, provocând amețeli și tulburări de echilibru. Infecțiile urechii sunt asoasociată atât cu cauze bacteriene cât și virale.
Labirintita și nevrita vestibulară: Labirintita și nevrita vestibulară apar atunci când anumiți nervi din urechea internă devin inflamate. Declanșatorii includ adesea infecții virale, dar acestea pot varia. Infecțiile bacteriene sunt mai frecvente la persoanele cu labirintită decât la persoanele cu nevrita vestibulară.
În cazuri rare, un accident vascular cerebral, o tumoare malignă sau o altă tulburare a creierului poate provoca amețeli.
Simptome legate de amețeli
Persoanele care sunt amețite pot experimenta diverse senzații, inclusiv:
- amețeli sau leșin
- un fals sentiment de învârtire
- instabilitate
- o pierdere a echilibrului
- un sentiment de plutire
Uneori, amețelile sunt însoțite de greață, vărsături sau leșin. Solicitați ajutor medical de urgență dacă aveți aceste simptome pentru perioade lungi.
Când să sunați la medic pentru amețeli
Este important să chemați un medic dacă aveți accese repetate de amețeli. De asemenea, anunțați imediat un medic dacă aveți amețeli bruște împreună cu:
- o rană la cap
- o durere de cap
- rigiditate a gâtului
- o febră mare
- vărsături continue
- vedere neclara
- pierderea auzului
- tinitus
- dificultate de vorbire
- amorțeală sau furnicături
- cadere a ochiului sau a gurii
- pierderea conștienței
- dureri în piept
- palpitații sau ritm cardiac scăzut
Aceste simptome ar putea indica o problemă gravă de sănătate, așa că este important să solicitați asistență medicală cât mai curând posibil. Potrivit unui studiu suedez din 2021, 5% dintre persoanele care au apelat la serviciile de urgență pentru amețeli au avut o problemă medicală critică în timp.
Cauze Neurologice și Metabolice Detaliate
Pe lângă afecțiunile urechii interne și problemele circulatorii, amețelile pot semnala și condiții neurologice sau dezechilibre metabolice care necesită o atenție sporită.
Hipoglicemia (Nivel Scăzut de Zahăr în Sânge)
Hipoglicemia este o cauză comună de amețeli, menționată pe scurt în introducere. Aceasta apare atunci când nivelul glucozei din sânge scade sub valorile normale, privând creierul de principala sa sursă de energie. Simptomele pot include, pe lângă amețeală, transpirații reci, tremurături, slăbiciune, confuzie și, în cazuri severe, pierderea conștienței. Este frecventă la persoanele cu diabet care își iau medicamentele, dar nu mănâncă suficient sau fac efort fizic intens. Poate apărea și la persoanele fără diabet, din cauza unor diete dezechilibrate sau a unor afecțiuni rare.
Alte Afecțiuni Neurologice
Spre deosebire de neuromul acustic menționat anterior, există și alte afecțiuni neurologice care pot perturba echilibrul și coordonarea, ducând la amețeli. Acestea includ:
- Accidentul Vascular Cerebral (AVC): Un AVC, în special cel care afectează cerebelul sau trunchiul cerebral, poate provoca amețeli bruște, severe, adesea însoțite de dificultăți de vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului sau probleme de vedere.
- Scleroza Multiplă (SM): Persoanele cu scleroză multiplă pot experimenta amețeli cronice sau episoade de vertij, ca urmare a leziunilor nervoase care afectează căile de echilibru din creier.
- Boala Parkinson: Tulburările de echilibru și postură sunt simptome comune ale bolii Parkinson, care pot duce la senzații de amețeală sau dezechilibru.
- Tumori Cerebrale: Oricare tumoră care afectează zonele cerebrale responsabile de echilibru sau nervii cranieni poate provoca amețeli.
Amețelile Legate de Anxietate și Stres
Anxietatea și stresul sunt cauze adesea subestimate ale amețelilor. Atacurile de panică, tulburările de anxietate generalizată și chiar perioadele prelungite de stres pot declanșa sau agrava amețelile. Acestea se manifestă adesea ca o senzație de leșin iminent, instabilitate sau o "ceață" în cap, chiar și în absența unei probleme fizice evidente.
Mecanismele includ hiperventilația (respirația rapidă și superficială), care modifică nivelul de dioxid de carbon din sânge și poate provoca amețeli, amorțeală și furnicături. De asemenea, tensiunea musculară cronică din zona gâtului și a umerilor, asociată cu stresul, poate afecta fluxul sanguin și semnalele nervoase, contribuind la senzația de amețeală. Recunoașterea și gestionarea stresului și anxietății prin tehnici de relaxare, terapie sau, în cazuri severe, medicamentație, pot ameliora semnificativ aceste simptome.
Când Să Soliciți Ajutor Medical
Deși amețelile ocazionale sunt adesea inofensive, există situații în care este crucial să consulți imediat un medic. Solicită asistență medicală de urgență dacă amețelile sunt severe și apar brusc, mai ales dacă sunt însoțite de:
- Dureri de cap severe, noi sau neobișnuite.
- Vedere dublă sau pierderea vederii.
- Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului.
- Dificultăți de vorbire sau înțelegere.
- Pierderea cunoștinței sau leșin.
- Dificultăți de mers sau pierderea coordonării.
- Durere în piept, bătăi rapide sau neregulate ale inimii.
- Un traumatism recent la cap.
Aceste semne pot indica o problemă medicală gravă, cum ar fi un AVC, un atac de cord sau o altă afecțiune neurologică ce necesită intervenție rapidă.
Amețeala: Cunoaștere și Implicații
FAQ
Care este diferența principală între amețeală și vertij?
Amețeala este o senzație generală de leșin, amețeală sau dezechilibru. Vertijul, pe de altă parte, se caracterizează printr-o senzație de rotire, ca și cum camera s-ar mișca. Ambele pot provoca senzația de amețeală, dar descriu experiențe distincte.
Când ar trebui să mă îngrijorez din cauza amețelilor și să consult un medic?
Amețelile ocazionale nu sunt de obicei un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, este important să contactați un medic imediat dacă vă confruntați cu episoade repetate de amețeli fără un motiv aparent sau pentru o perioadă prelungită, deoarece acestea pot indica o problemă subiacentă.
Pot anumite medicamente să provoace amețeli?
Da, anumite medicamente pot avea amețeala ca efect secundar. Printre acestea se numără relaxantele musculare, medicamentele antiepileptice, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială. Este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră despre efectele secundare ale oricărui tratament.
Cum poate deshidratarea să contribuie la apariția amețelilor și care sunt alte simptome?
Deshidratarea, cauzată de pierderea excesivă de lichide din corp, este una dintre cele mai frecvente cauze ale amețelilor. Pe lângă senzația de amețeală, alte simptome ale deshidratării includ sete intensă și piele uscată. Menținerea unei hidratări adecvate este esențială.
Există afecțiuni specifice ale urechii interne care pot cauza amețeli severe sau vertij?
Da, urechea internă este crucială pentru echilibru, iar afecțiunile sale pot duce la amețeli și vertij. Exemple includ Vertijul Pozițional Benign (VPB), Boala Meniere (acumulare de lichid în ureche) și neuromul acustic, o tumoare necanceroasă pe nervul auditiv.
Ce măsuri pot lua pentru a preveni sau ameliora amețelile?
Articolul menționează că modificările stilului de viață și medicamentele sunt tratamente comune. Măsurile practice includ asigurarea unei hidratări adecvate, evitarea schimbărilor bruște de poziție pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale și gestionarea afecțiunilor medicale subiacente care pot contribui la amețeli.
Despre Autor
Dr. Amalia Stefan, medic specialist cardiolog
Dr. Amalia Stefan, medic specialist cardiolog, are o vastă experiență în sănătatea cardiovasculară. Este dedicată prevenției și tratamentului afecțiunilor inimii, oferind sfaturi bazate pe cele mai recente studii. Prin articolele sale, vă ghidează spre o mai bună înțelegere a inimii și decizii informate pentru o viață sănătoasă. www.medlife.ro si www.reginamaria.ro
Lasati un comentariu