Un atac de cord apare atunci când fluxul de sânge către inimă este sever redus sau blocat. Blocajul se datorează de obicei unei acumulări de grăsime, colesterol și alte substanțe în arterele inimii (coronare). Depozitele grase care conțin colesterol se numesc plăci. Procesul de formare a plăcii se numește ateroscleroză.

Uneori, o placă se poate rupe și poate forma un cheag care blochează fluxul de sânge. Lipsa fluxului sanguin poate deteriora sau distruge o parte a mușchiului inimii.

Un atac de cord se mai numește și infarct miocardic.

Este necesar un tratament prompt pentru un atac de cord pentru a preveni moartea. Sunați la 911 sau asistență medicală de urgență dacă credeți că ați putea avea un atac de cord.

 

Simptome

Simptomele unui atac de cord variază. Unii oameni au simptome ușoare. Alții au simptome severe. Unii oameni nu au simptome.

Simptomele comune ale atacului de cord includ:

• Durere în piept care se poate simți ca presiune, senzație de apăsare, durere, strângere sau durere
• Durere sau disconfort care se extinde la umăr, braț, spate, gât, maxilar, dinți sau, uneori, burta superioară
• Transpirație rece
• Oboseală
• Arsuri la stomac sau indigestie
• Amețeli sau amețeli bruște
• Greaţă
• Dificultăți de respirație

Femeile pot avea simptome atipice, cum ar fi durere scurtă sau ascuțită resimțită în gât, braț sau spate. Uneori, primul semn simptom al unui atac de cord este stopul cardiac brusc.

Unele atacuri de cord lovesc brusc. Dar mulți oameni au semne și simptome de avertizare cu ore, zile sau săptămâni înainte. Durerea toracică sau presiunea (angina pectorală) care continuă să apară și nu dispare odată cu odihna poate fi un semn de avertizare timpurie. Angina este cauzată de o scădere temporară a fluxului de sânge către inimă.

Cauze

Boala coronariană provoacă majoritatea atacurilor de cord. În boala coronariană, una sau mai multe dintre arterele cardiace (coronare) sunt blocate. Acest lucru se datorează de obicei depozitelor care conțin colesterol numite plăci. Plăcile pot îngusta arterele, reducând fluxul de sânge către inimă.

Dacă o placă se deschide, poate provoca un cheag de sânge în inimă.

Un atac de cord poate fi cauzat de blocarea totală sau parțială a unei artere cardiace (coronare). O modalitate de a clasifica atacurile de cord este dacă o electrocardiogramă (ECG sau EKG) arată unele modificări specifice (denivelare ST) care necesită tratament invaziv de urgență. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală poate utiliza rezultatele ECG pentru a descrie aceste tipuri de atacuri de cord.

Un blocaj complet acut al unei artere cardiace medii sau mari înseamnă de obicei că ați avut un infarct miocardic cu supradenivelare a ST (STEMI).
Un blocaj parțial înseamnă adesea că ați avut un infarct miocardic fără supradenivelare de ST (NSTEMI). Cu toate acestea, unele persoane cu NSTEMI au un blocaj total.
Nu toate atacurile de cord sunt cauzate de arterele blocate. Alte cauze includ:

Spasm coronarian. Aceasta este o strângere severă a unui vas de sânge care nu este blocat. Artera are în general plăci de colesterol sau există o întărire precoce a vasului din cauza fumatului sau a altor factori de risc. Alte denumiri pentru spasmele arterelor coronare sunt angina Prinzmetal, angina vasospastică sau angina variantă.
Anumite infecții. COVID-19 și alte infecții virale pot provoca leziuni ale mușchiului inimii.
Disecția spontană a arterei coronare (SCAD). Această afecțiune care pune viața în pericol este cauzată de o ruptură în interiorul unei artere a inimii.

Complicații

Complicațiile atacului de cord se datorează adesea leziunilor musculare ale inimii. Complicațiile potențiale ale unui atac de cord includ:

Ritmuri cardiace neregulate sau atipice (aritmii). Deteriorarea atacului de cord poate afecta modul în care semnalele electrice se deplasează prin inimă, provocând modificări ale bătăilor inimii. Unele pot fi grave și pot fi mortale.
Șoc cardiogen. Această afecțiune rară apare atunci când inima este brusc și brusc în imposibilitatea de a pompa sânge.
Insuficienta cardiaca. Multe leziuni ale țesutului muscular al inimii pot face ca inima să nu poată pompa sânge. Insuficiența cardiacă poate fi temporară sau de lungă durată (cronică).
Inflamația țesutului asemănător unui sac care înconjoară inima (pericardită). Uneori, un atac de cord declanșează un răspuns defectuos al sistemului imunitar. Această afecțiune poate fi numită sindrom Dressler, sindrom post infarct miocardic sau sindrom post leziune cardiacă.
Stop cardiac. Fără avertisment, inima se oprește. O schimbare bruscă a semnalizării inimii cauzează stop cardiac brusc. Un atac de cord crește riscul acestei afecțiuni care pune viața în pericol. Poate duce la moarte (moarte subită cardiacă) fără tratament imediat.

Prevenirea

Niciodată nu este prea târziu să iei măsuri pentru a preveni un atac de cord – chiar dacă ai avut deja unul. Iată modalități de a preveni un atac de cord.

Urmați un stil de viață sănătos. Nu fuma. Mențineți o greutate sănătoasă cu o dietă sănătoasă pentru inimă. Faceți exerciții fizice regulate și gestionați stresul.
Gestionați alte condiții de sănătate. Anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, pot crește riscul de atacuri de cord. Întrebați-vă furnizorul de servicii medicale cât de des aveți nevoie de controale.
Luați medicamente conform instrucțiunilor. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală vă poate prescrie medicamente pentru a vă proteja și îmbunătăți sănătatea inimii.
De asemenea, este o idee bună să înveți corect CPR, astfel încât să poți ajuta pe cineva care are un atac de cord. Luați în considerare un curs acreditat de formare de prim ajutor, inclusiv CPR și cum să utilizați un defibrilator extern automat (AED).