Vărsăturile de sânge (hematemeză) se referă la cantități semnificative de sânge în vărsături. Mici dungi sau pete de sânge din materialul pe care îl scuipați pot proveni de la dinți, gură sau gât și, de obicei, nu sunt considerate vărsături de sânge. Sângele din vărsături poate fi roșu aprins sau poate părea negru sau maro închis ca zațul de cafea.

Sângele înghițit, ca de la o sângerare nazală sau o tuse puternică, poate provoca vărsături sângeroase, dar vărsăturile cu adevărat sângeroase înseamnă de obicei ceva mai grav și necesită asistență medicală imediată. Sângerarea în tractul gastro-intestinal superior (gura, esofag, stomac și intestinul subțire superior) din cauza ulcerelor peptice (stomac sau duodenale) sau a vaselor de sânge rupte este o cauză frecventă a vărsăturilor cu sânge.

Sunați la 911 sau la numărul local de urgență dacă vărsăturile cu sânge provoacă amețeli după ce ați stat în picioare, respirație rapidă, superficială sau alte semne de șoc.

Ce sunt Vărsăturile cu Sânge (Hematemeza) și Când sunt Periculoase?

 

Cauze Frecvente ale Vărsăturilor cu Sânge: De Ce Apare Hematemeza?

Asistență Medicală Imediată: De Ce este Crucial să Acționați Rapid?

Cauze

Vărsăturile cu sânge pot fi cauzate de:

• Insuficiență hepatică acută
• acid acetilsalicilic
• Tumori benigne ale stomacului sau esofagului
• Ciroza (cicatrici ale ficatului)
• Defecte ale vaselor de sânge ale tractului gastrointestinal
• Leziunea lui Dieulafoy (o arteră care iese prin peretele stomacului)
• Duodenită (inflamație în prima parte a intestinului subțire)
• Cancer esofagian
• Varice esofagiene (vene mărite în esofag)
• Esofagita (inflamația esofagului)
• Eroziuni gastrice (defalcarea țesutului care căptușește stomacul) din cauza H. pylori, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte medicamente
• Varice gastrice (vene mărite în stomac) din cauza insuficienței hepatice sau a hipertensiunii portale
• Gastrita (inflamația mucoasei stomacului)
• Gastropatie (sângerare din cauza vaselor de sânge dilatate în mucoasa stomacului)
• Lacrima de Mallory-Weiss (ruptură în esofag asociată cu presiunea cauzată de vărsături sau tuse)
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
• Cancer pancreatic
• pancreatită
• ulcer peptic
• Hipertensiune portală (tensiune arterială ridicată în vena portă)
• Vărsături prelungite sau viguroase
• Cancer la stomac

La sugari și copiii mici, vărsăturile cu sânge pot rezulta și din:

Când să Sunați la 112 (911) pentru Vărsături cu Sânge?

• Defecte congenitale
• Tulburări de coagulare a sângelui
• Alergia la lapte
• Sânge înghițit, cum ar fi din nas sau de la mamă în timpul nașterii
• Obiect înghițit
• Deficit de vitamina K

 

Când să vezi un medic

Sunați la 911 sau asistență medicală de urgență
Sunați la 911 dacă vărsăturile de sânge provoacă semne și simptome de pierdere severă de sânge sau șoc, cum ar fi:

• Respirație rapidă, superficială
• Amețeli sau amețeli după ridicarea în picioare
• Vedere neclara
• leșin
• confuzie
• greaţă
• Piele rece, moale, palidă
• Debit scăzut de urină
• Solicitați imediat asistență medicală

Cereți pe cineva să vă conducă la camera de urgență dacă observați sânge în vărsături sau începeți să vărsați sânge. Este important să identificați rapid cauza de bază a sângerării și să preveniți pierderea mai severă de sânge și alte complicații, inclusiv moartea.

Diagnosticul Vărsăturilor cu Sânge

Determinarea cauzei exacte a vărsăturilor cu sânge este crucială pentru un tratament adecvat. Procesul de diagnosticare începe, de obicei, la camera de gardă, având în vedere urgența situației.

Evaluarea Inițială

Medicul va efectua o evaluare fizică rapidă și va pune întrebări despre istoricul medical, inclusiv despre medicamentele utilizate, existența unor afecțiuni cronice, consumul de alcool sau tutun și despre cum au apărut vărsăturile (brusc, după tuse sau efort). Se vor monitoriza semnele vitale, cum ar fi tensiunea arterială, pulsul și respirația, pentru a detecta semne de șoc sau pierdere semnificativă de sânge. Analizele de sânge sunt esențiale pentru a verifica nivelul hemoglobinei și hematocritului, funcția de coagulare, electroliții și funcția renală și hepatică. De asemenea, poate fi inserat un tub nazogastric pentru a aspira conținutul stomacal și a evalua prezența și cantitatea sângerării active.

Investigații Endoscopice

Cel mai frecvent și eficient instrument diagnostic pentru vărsăturile cu sânge este endoscopia digestivă superioară. Această procedură implică introducerea unui tub subțire și flexibil, prevăzut cu o cameră, prin gură, esofag, stomac și duoden. Endoscopia permite medicului să vizualizeze direct mucoasa tractului digestiv superior, identificând sursa sângerării, cum ar fi ulcerele, varicele esofagiene sau gastrice, leziunile Mallory-Weiss sau tumori. În multe cazuri, endoscopia nu este doar diagnostică, ci și terapeutică, permițând intervenții precum injectarea de adrenalină, aplicarea de clipuri, ligaturarea varicelor sau coagularea vaselor de sânge sângerânde.

Alte Teste Diagnostice

În funcție de rezultatele inițiale și de suspiciunile medicului, pot fi necesare și alte investigații:

• Angiografie: Dacă endoscopia nu reușește să identifice sursa sângerării sau dacă sângerarea este foarte rapidă, angiografia poate fi utilizată pentru a localiza un vas de sânge sângerând activ și, uneori, pentru a-l emboliza.
• Tomografie computerizată (CT) sau RMN: Acestea pot fi folosite pentru a detecta tumori, inflamații sau alte anomalii structurale în tractul digestiv sau organele adiacente, care ar putea fi cauze subiacente ale sângerării.
• Teste de scaun: Pentru a verifica prezența sângelui ocult în scaun, care ar putea indica o sângerare cronică sau intermitentă.
• Teste pentru Helicobacter pylori: Dacă se suspectează un ulcer, se vor efectua teste pentru a detecta prezența bacteriei H. pylori.

Tratamentul Vărsăturilor cu Sânge

Tratamentul imediat se concentrează pe stabilizarea pacientului și oprirea sângerării, urmat de abordarea cauzei subiacente.

Măsuri de Urgență

La sosirea la spital, prioritatea este stabilizarea hemodinamică a pacientului, mai ales dacă există semne de șoc. Aceasta include:

• Administrarea de fluide intravenoase: Pentru a reface volumul sanguin pierdut și a menține tensiunea arterială.
• Transfuzii de sânge: Dacă pierderea de sânge este semnificativă și nivelul hemoglobinei scade periculos.
• Administrarea de medicamente: Inhibitori de pompă de protoni (IPP) intravenoși sunt adesea administrați pentru a reduce aciditatea gastrică, ceea ce poate ajuta la stabilizarea cheagului de sânge și la prevenirea resângerării. Pacienții cu varice esofagiene pot primi medicamente precum octreotidul pentru a reduce presiunea portală.
• Monitorizare continuă: Tensiunea arterială, pulsul, saturația de oxigen și diureza sunt monitorizate îndeaproape.

Tratament Specific Cauzei

Odată ce pacientul este stabil, tratamentul se va concentra pe cauza specifică a sângerării:

• Terapii Endoscopice: Pentru majoritatea sângerărilor din tractul gastro-intestinal superior, endoscopia este prima linie de tratament. Tehnicile includ:
  • Injecție: Substanțe precum epinefrina sunt injectate direct în locul sângerării pentru a provoca vasoconstricție.
  • Clipsare: Se aplică mici clipuri metalice pentru a închide vasul de sânge sângerând.
  • Coagulare termică: Se utilizează căldură (argon plasma coagulation, electrocoagulare) pentru a arde vasul de sânge.
  • Ligatură cu benzi: Utilizată predominant pentru varicele esofagiene, implică plasarea unor benzi elastice în jurul venelor umflate pentru a le strangula.
• Medicație: Pe lângă IPP, alte medicamente pot fi prescrise:
  • Antibiotice: Pentru infecția cu H. pylori.
  • Antiacide sau alte medicamente pentru stomac: Pentru gastrită sau esofagită.
  • Medicamente pentru reducerea presiunii portale: Pentru varicele esofagiene sau gastrice.
• Intervenție Chirurgicală: Chirurgia este, de obicei, o ultimă soluție, rezervată cazurilor în care sângerarea nu poate fi controlată endoscopic sau medicamentos, sau când există o perforație. Aceasta poate implica repararea ulcerului, îndepărtarea unei tumori sau realizarea unui șunt portosistemic pentru a reduce presiunea în venele portale.
• Radiologie Intervențională: Angioembolizarea, ghidată radiologic, poate fi o opțiune pentru a opri sângerări severe care nu răspund la endoscopie, prin introducerea unui cateter și blocarea vasului de sânge sângerând.

Complicații Potențiale

Vărsăturile cu sânge sunt o urgență medicală serioasă și, dacă nu sunt tratate prompt, pot duce la complicații grave.

Șoc Hipovolemic

Cea mai imediată și periculoasă complicație este șocul hipovolemic, cauzat de pierderea rapidă și masivă de sânge. Aceasta duce la o scădere drastică a tensiunii arteriale, insuficientă pentru a oxigena organele vitale. Simptomele includ amețeală severă, confuzie, piele rece și umedă, ritm cardiac accelerat și pierderea cunoștinței. Șocul hipovolemic netratat poate fi fatal.

Anemie

Chiar și o pierdere de sânge mai mică, dar prelungită, sau episoade repetate de vărsături cu sânge pot duce la anemie feriprivă. Simptomele includ oboseală cronică, slăbiciune, paloarea pielii, dificultăți de respirație la efort și amețeli. Anemia severă poate afecta calitatea vieții și poate impune transfuzii de sânge sau suplimente de fier pe termen lung.

Perforație și Peritonită

În cazuri rare, un ulcer peptic adânc sau o tumoră pot perfora peretele stomacului sau al duodenului, permițând conținutului digestiv să se scurgă în cavitatea abdominală. Această condiție, numită perforație, provoacă o durere abdominală severă și rapidă, urmată de peritonită (inflamația mucoasei abdominale), o infecție care pune viața în pericol și necesită intervenție chirurgicală de urgență.

Recuperarea și Prevenția

După tratamentul inițial și stabilizarea sângerării, recuperarea și prevenția sunt esențiale pentru a evita recidivele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Perioada Post-Tratament

Perioada de recuperare depinde de cauza sângerării și de starea generală de sănătate a pacientului. După un episod acut, pacientul va rămâne internat pentru monitorizare și va urma un regim alimentar progresiv, începând cu lichide clare și avansând treptat către alimente solide. Medicamentele prescrise, cum ar fi IPP sau antibioticele pentru H. pylori, trebuie luate conform indicațiilor. Este important să se respecte programările pentru controalele medicale ulterioare și eventualele endoscopii de urmărire, pentru a se asigura că rana s-a vindecat și că nu există semne de resângerare.

Modificări ale Stilului de Viață și Dietă

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate juca un rol crucial în prevenirea recurenței:

• Alimentație: Evitați alimentele picante, acide, grase sau prăjite, care pot irita tractul digestiv. Optați pentru o dietă bogată în fibre, fructe, legume și cereale integrale. Mâncați mese mici și regulate, evitați să mâncați cu puțin timp înainte de culcare.
• Alcool și Tutun: Renunțați la fumat și limitați sever sau eliminați consumul de alcool, deoarece ambele sunt iritanți majori ai mucoasei gastrice și esofagiene și pot agrava afecțiuni precum gastrita, ulcerul sau varicele.
• Gestionarea Stresului: Stresul poate exacerba anumite afecțiuni gastro-intestinale. Practicați tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile fizice regulate.
• Hidratare: Consumați suficiente lichide, în special apă, pentru a menține o hidratare optimă.

Prevenirea Recurenței

Pe lângă modificările dietetice și de stil de viață, anumite măsuri medicale sunt esențiale pentru a preveni viitoarele episoade de vărsături cu sânge:

• Medicație pe termen lung: Dacă ați avut un ulcer cauzat de AINS, medicul dumneavoastră vă poate recomanda IPP pe termen lung sau alte medicamente protectoare gastrice. Dacă luați AINS în mod regulat, discutați cu medicul despre alternative sau despre cum să le luați în siguranță.
• Eradicarea H. pylori: Dacă infecția cu H. pylori a fost identificată, finalizați întregul curs de antibiotice pentru a eradica bacteria.
• Monitorizarea varicelor: Pentru pacienții cu ciroză și varice esofagiene/gastrice, controalele endoscopice regulate și tratamentul profilactic (ligaturarea cu benzi sau medicamente beta-blocante) sunt cruciale pentru a preveni sângerările.
• Evitarea medicamentelor iritante: Feriți-vă de utilizarea excesivă a medicamentelor care pot irita stomacul, cum ar fi aspirina sau alte AINS, mai ales dacă aveți antecedente de ulcer sau gastrită. Consultați întotdeauna medicul înainte de a lua noi medicamente sau suplimente.

Respectarea acestor recomandări este vitală pentru a minimiza riscul de resângerare și pentru a vă menține sănătatea digestivă pe termen lung.